Zoso explica despre teoria bancilor si incotro ne indreptam.
Si eu ca si el, nu am credite. Am un singur credit, luat in lei pentru masina, dar in niste conditii destul de bune pentru mine zic eu. Rata e fixa pe toata perioada creditului, este in lei, si masina a fost cumparata la promotie(versiunea full, la pretul ei de baza)+dacia veche. Adica, din punctul meu de vedere, practic am platit masina, pentru ca daca era sa o cumpar cu banii jos plateam cu vreo 4000€ mai mult, insemnand exact dobanda bancii. Deci tot pe acolo.
Pe mine ma surprind cei care isi fac credite pentru case/apartamente etc. Ceea ce nu realizeaza cei mai multi, este faptul ca platesc pentru casa aia un pret oricum dublu fata de valoarea reala, si cel mai important lucru: platesc 3 case pentru confortul de a sta in una. Pentru un credit luat pe 25-30 ani, chiar si la o dobanda buna, ajungi sa platesti de 3 ori valoarea contractata. Dar, partea cea mai nasoala este faptul ca oricum tu platesti un credit. Chiar daca tu nu te imprumuti, de fiecare data cand cumperi ceva contribui la cel putin un credit luat. De ce zic asta?
Sa luam de exemplu painea. Agricultorul ia un imprumut ca sa-si poata finanta insamantarea, forta de munca, recoltarea samd. Astfel un kilogram de grau care in mod normal ar trebui sa coste 1 leu sa zicem, el mai pune un 20% sa acopere dobanda bancii. Astfel el vinde catre brutarie kilogramul cu 1.2 lei. Brutaria, la randul ei are contractat un credit pentru utilaje sa zicem. Mai punem costul apei+sarea+forta de munca, si produsul final, respectiv painea ajunge sa coste 2 lei. Dar, la acesti 2 lei, brutaria mai punem inca 20% care reprezinta dobanda bancii, si astfel vinde painea catre distribuitor cu 2.4 lei. Distribuitorul are un credit contractat pentru parcul de masini, asa ca pe langa motorina+piese de schimb+forta de munca care il costa sa zicem 0,6lei/paine. Deci painea noastra ajunge sa coste 3 lei, la care distribuitorul mai pune 20% dobanda bancii. Astfel in supermarket painea ajunge la 3.6 lei, care supermarket are un credit luat pentru amenajarea spatiului. Supermarketul mai pune si el adaos comercial iar painea ajunge la 4 lei+20%dobanda si asa ca ajungi sa cumperi painea cu 4,8 lei. In acest pret nu intra TVA, si alte taxe pe care le mai percepe statul in decursul drumului dintre grau si supermarket, dar ati prins ideea. Acum, diferenta dintre pretul fara dobanzile bancilor si pretul final e uluitor: 2lei. Adica, tu dai aproape 50% din banii tai bancilor. Pentru ca ai cumparat ceva.
Sa zicem ca in acest ciclu nu toti participantii au credite luate, dar este aproape imposibil ca unul din ei sa nu aiba un credit luat, care binenteles, se reflecta in pretul final. Asa ca, toti suntem datori bancilor, constient sau nu. A, si sa mai spun si faptul ca cel putin 20% din orice cumperi merge la stat? Ca de aia e TVA-ul…
Pe scurt, 6 luni pe an muncesti moca. In celelalte 6 luni, 1 luna jumatate muncesti pentru dreptul de a cumpara, si inca 2 luni pentru datoria altuia. Concluzia? Sclavagismul a ramas, doar metodele s-au schimbat.
